Cum ne apucam de sport, prin ochii unui alergator si medic

Sportul face bine la orice varsta dar este nevoie ca fiecare om sa fie responsabil si atent cu privire la propria sanatate si sa aiba o atitudine preventiva. “Ca orice in viata, sportul nu trebuie facut cu o atitudine agresiva asupra corpului nostru” subliniaza dl Marian Isac, medic si alergator, vorbind despre persoanele care se apuca brusc de sport dupa o anumita varsta si dupa ani de zile de inactivitate. Este ferm recomandat, in aceste cazuri, un consult de specialitate, un test la efort, care sa scoata din discutie diverse conditii care ar exclude practicarea intensa a unui sport.

Dl Marian Isac este de formatie medic dar si alergător pasionat. Cele doua coordonate au condus catre pozitia dansului ca director medical al evenimentelor Maraton Bucuresti. Totul s-a petrecut in urma unei intamplari remarcabile cand dl Isac, participant ca alergator la o cursa a Maratonului Bucuresti, a salvat viata unei tinere concurente ce suferise un infarct.

Care sunt beneficiile asupra sanatatii, dar si riscurile pe care le are un om care alearga la semimaraton, fiind o cursa destul de lunga si dificila.

Beneficiile miscarii sunt clare, sunt categorice.

Dl Isac aminteste doua studii ca exemple concrete pentru beneficiile aduse de miscare sanatatii. Intr-unul dintre ele, au luat 138 de voluntari care se hotarasera sa alerge pentru prima oara in viata lor un maraton. Nu un semi-maraton, un maraton, care inseamnă 42,2 km. Ei nu mai alergasera aceasta distanta inainte. Le-au facut un program de 16 saptamani de antrenament si cei 138 de voluntari au alergat in medie undeva intre 10 si 20 km pe saptamana in programul de antrenament. Iar respectivul maraton au reusit sa il alerge barbatii intr-o medie de 4 ore jumatate, iar femeile intr-o medie de 5 ore jumatate. Ulterior, s-a dovedit ca tuturor acestor voluntari alergatori le-a scazut tensiunea arteriala cu o medie de 4 mmHg. Deci, sa zicem ca daca cineva avea inainte tensiunea maximă 14 cu 8, ea a scazut undeva in jur de 10, cu o minimă de 6, 7. Exista o corelatie intre tensiunea arteriala, mai ales la varstnici – fiindca odata cu inaintarea in varsta arterele se rigidizeaza – si alergare; este dovedit ca alergarea contribuie la mentinerea flexibilitatii arterelor. S-a dovedit practic la acest grup de 138 de alergatori, pe o distanta de timp scurta relativ… imaginați-va, 16 saptamani… cum tensiunea scade. Si exista aceasta corelatie directa intre scaderea tensiunii cu scaderea riscului de accidente vasculare. Iar in cazul acestora riscul lor scadea cu peste 10% – riscul unui accident vascular dobandit ulterior in timpul vietii. Doar cu acest antrenament.

Mai exista un alt studiu care arata ca la cei varstnici, in jurul varstei de 75 de ani, care in viata lor au facut efort aerob, insemnand alergare, inot, bicicleta, cu o medie de 7 ore pe saptamana, in mod constant, aparatul lor cardiovascular avea varsta similara cu a unei persoane de 45 de ani. Deci imaginati-va practic beneficiul pe care il capeti integrand sportul constant in viata ta.

Exista si riscuri, bineinteles, care decurg din afectiuni ascunse, lipsa unui atrenament adecvat, competitii prea intense pentru nivelul de pregatire.

Este important sa facem un consult medical si un test la efort

Este evident ca nu ne nastem toti la fel si putem avea fie momentul in care ne hotaram sa incepem aceasta viata sportiva, fie pe masura ce inaintam in varstă, anumite afectiuni pe care ori nu le cunoastem, ori sunt evidente. Daca avem, de exemplu, ceva in zona articulatiilor, reumatism, evident ca nu putem alerga asa cum ne-am dori. In schimb exista anumite boli ascunse, de regula cardiovasculare, care, cum am spus mai devreme, pot iesi la iveala exact atunci cand facem eforturi mai intense.

Acesta afectiuni ar trebui bine scoase la iveala printr-un consult medical.

Riscurile mecanice sunt cele mai frecvente

In timpul alergarii, cele mai frecvente, de fapt, riscuri si afectiuni, sunt cele mecanice: rupturi musculare, rupturi de tendoane, contuzii … daca cineva alearga pe munte. De exemplu si eu fac alergare montana si acolo esti expus la mai multe tipuri de accidente. Multe dintre ele insa sunt corelate, daca ma intrebati pe mine, cu lipsa unui antrenament riguros care sa fie coroborat cu nivelul de competitie in care te hotarasti sa participi. De exemplu, daca eu nu am alergat niciodata o distanta mai mare de, sa zic, 10 km, nu m-as duce sa particip sau nu as recomanda cuiva sa participe la un maraton. Se expune la o multime de probleme care pot sa apara. […] De regula acolo apar problemele, acolo unde cineva hotaraste sa intre intr-o competitie unde, de regula, intri manat de un anumit entuziasm. Poti sa iti faci rau daca tu nu esti suficient de bine antrenat si pregatit. Daca ma intrebati pe mine, aa putea spune ca semimaratonul, sau maratonul este accesibil aproape oricarei fiinte umane, fiindca noi, ca fiinte umane, suntem pregatiti, avem cea mai buna capacitate de a ne ventila, prin transpiratie. Animalele care au blana nu se ventileaza la fel de bine ca si noi. Noi suntem cumva proiectati pentru alergarile pe distanta lunga.

Om versus cal?

Povesteam cu cineva si ii spuneam aproape anecdotic, dar este un exemplu relevant, ca exista un maraton om versus cal. Undeva in Irlanda, niste alergatori au spus ca noi, oamenii, suntem mai bine pregatiti pentru alergare decat animalele cu blana si par pe tot corpul. Au spus ca, daca distanta este suficient de lunga, omul poate sa intreaca pana chiar si un cal. Au organizat acest maraton undeva in Irlanda, pe o distanță de 35 km. Are peste vreo 30 si ceva de editii, cred ca in vreo 5 – 6 editii omul a depasit calul. Dar este posibil, fiindca, repet, omul este foarte bine adaptat pentru alergarile pe distanta lunga. Deci, cineva care hotaraste sa alerge distante lungi, daca are rabdare si un program de antrenament corespunzator, si, iarasi, recomandabil, cu cineva care sa il monitorizeze – un antrenor – eu cred ca oricine, aproape, poate sa alerge o astfel de distanta. Repet, bineinteles, sa nu aibă vreo alta afectiune ascunsa care sa il impiedice sa o faca. Sau una concreta, vizibila, ceva reumatismal.

Articole recomandate

(0 comentarii)

Sanatate in 4 pasi

Unul din doi romani sufera de hipertensiune arteriala, care netratata duce la boli cardiovasculare grave, atac de cord, accident vascular cerebral, insuficienta renala.

(0 comentarii)

Medicamentele nu sunt bomboane, respecta intocmai prescriptia medicului!

Sustinerea familiei este foarte importanta in viata celor care sufera de hipertensiune arteriala.